
 
 
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
De la "calul balan", dl. Vucea si d-ra Cucu la profesorii 
  postdecembristi
 
Din cultura mea, care nu cred 
  ca depaseste cu mult "genunchiul broastei", stiu ca, in literatura romana, 
  invatamantul obligatoriu a inceput cu "calul balan" al lui 
  Ion Creanga, a continuat apoi cu Domnul Vucea al lui Barbu Stefanescu 
  Delavrancea si cu Domnisoara Cucu a lui Mihail Sebastian. 
  Despre profesorii din perioada comunista,  
nu cunosc 
  sa se fi scris prea multe opere literare, dar pe acesti profesori eu i-am 
  cunoscut "in priza directa", deoarece scoala am urmat-o in aceasta perioada, 
  iar cu profesorii postdecembristi, de trei ani sunt 
  coleg. 
Daca Ion Creanga, in celebrele lui 
  Amintiri din copilarie, povestea "dumnezeeste" cum invatatul era "stimulat" cu 
  Sf. Nicolae, Barbu Stefanescu Delavrancea ni-l prezinta pe dl. Vucea interesat 
  de barfele din mahala, diverse atentii, fara insa a se obosi prea mult ca 
  elevii lui sa invete ceva, dar corectia cu bataia era la ordinea 
  zilei. 
Domnisoara Cucu a lui 
  Mihail Sebastian este o fata batrâna, evident austera, banuitoare si ridicola. 
  Ea face politie scolara, controleaza gara, cinematograful si gradina publica, 
  urmarind elevii care încalca disciplina scolara. Competentele si rigorile ei 
  morale se extind si asupra profesorilor. 
Daca stimularea invatatului cu bataia a disparut din scoala 
  ramaneasca, d-ra Cucu si dl. Vucea sunt inca actuali.
In perioada comunista, lucrurile erau foarte clare, in sensul ca exista 
  o programa scolara, existau si manuale, iar profesorii erau simpli "robotei" 
  care transmiteau mai bine sau mai prost, dupa posibilitatile fiecaruia, 
  informatia din manual in neuronii elevilor. 
Eu, 
  absolvind un liceu teoretic, nu stiu modul in care se desfasura invatamantul 
  in liceele industriale, deci nu ma pot pronunta in legatura cu aplicarea in 
  practica a cunostintelor teoretice dobandite de  elevi, dar, cum fiecare 
  liceu industrial era sub tutela unei intreprinderi industriale, elevii puteau 
  lua contact cu activitatea de productie, chiar daca nu toti, puneau efectiv 
  mana sa execute diferite lucrari. 
Aici pot, 
  totusi, completa cu "practica productiva" facuta de mine in facultate, cand 
  stiu ca nu eram deloc doriti in intreprinderile industriale, unde o 
  desfasuram, deoarece puteam fi un adevarat pericol, prin ignorarea normelor de 
  protectie a muncii. 
In schimb, laboartoarele facultatii erau destul de 
  bine dotate, existand posibilitatea de a face si practic lucrarile de 
  laborator, nu numai teoretic. 
Desi facultatea 
  urmata de mine s-a bazat mult pe matematica, profesorii de matematica de la 
  facultate, care erau in general de la Facultatea de matematica, predau aceasta 
  materie la modul abstract, fara a se face o legatura intre matematica si 
  electrotehnica, domeniul in care ma pregateam eu. 
Acest mod de predare a 
  matematicii a facut ca teoria sa nu prea aiba legatura cu practica, aspect 
  care, am observat, se mentine si in prezent, urmare a experentei de profesor 
  pe care o am. 
Deoarece regimului comunist ii era 
  foarte frica de mediul intelectual, a racolat din randul profesorilor foarte 
  multi "sifonari".  
Desfasurandu-mi munca de trei 
  ani in colectivitati de profesori si avand o experienta destul de mare de 
  productie, dar mai ales de lupta cu "burghezia proletara" postdecembrista, eu, 
  sincer sa fiu, nu stiu ce ar fi putut scrie, in rapoartele pe care le dadeau 
  la securitate,  profesorii turnatori.
Dupa 
  Evenimentile din Decembrie "89, regimul securist care a condus Romania, avand 
  diferite culori politice, a distrus si  jefuit munca poporului roman din 
  cei 50 de ani de comunism, superimbogatindu-si reprezentantii de la toate 
  nivelurile, iar din profesori a facut cersetorii Romaniei, fara ca acestia 
  sa reactioneze intr-un fel sau altul.
 
 
Care 
  este, in opinia mea, motivul pentru care profesorii au fost si sunt bataia de 
  joc a guvernarilor securiste postdecembriste din Romania ?
1. 
  Profesorii, in ansamblul lor, respecta intocmai "Legea conservarii sarcinii 
  electrice totale intr-un sistem fizic izolat". Practic, "traiesc precum niste 
  pesti intr-un acvariu". 
Ce a facut, in 
  opinia mea, ca profesorii din Romania sa fie rupti de realitate 
  ? 
a. Activitatea de profesor este o munca 
  individuala, nu de echipa, conditie in care orice profesor se crede un mic 
  "Einstein", iar profesorii de matemateca se cred cei mai "Einsteini" dintre 
  "Einsteini". 
b. Pe profesori, cei 23 
  de ani de "democratie originala" nu i-au afectat in nici un fel, iar cum 
  "fabrica" in care lucreaza nu este supusa direct principiilor economiei de 
  piata si deci nu da faliment daca produsul finit nu se vinde, au ramas cu 
  aceeasi mentalitate cu a profesorilor din comunism. 
c. Deoarece regimul securist postdecembrist a avut nevoie de 
  diferiti slugoi cu diploma pentru a-si asigura linistea in jefuirea muncii 
  poporului roman, a inventat tot felul de "facultati muncitoresti" care au scos 
  profesori "pe banda rulanta", iar acest aspect, coroborat cu salariile de 
  mizerie, au facut ca IQ-ul general al corpului profesoral din Romania sa scada 
  de la an la an prin iesirile la pensie din sistem. 
d. Salariile mici si ruperea de realitate a profesorilor, au 
  facut din acestia, "fala" muncii SLUGEI celei mai FEROCE a guvernarilor 
  securiste postdecembriste din Romania, respectiv 
  Justitia.
 
Asa s-a ajuns ca profesorii sa fie 
  cea mai CORUPTA clasa sociala din Romania, in timp pe reprezentantatii 
  guvernarilor securiste, Justitia nu-si permite, sa-i intrebe cum a disparut 
  economia Romaniei in 23 de ani de "democratie 
  originala".
 
d. Sindicatele din 
  invatamant sunt niste "glume" prin care profesorii, in naivitatea lor, cred 
  ca sunt aparati. 
Am vazut ca in Occident sunt anumite parcuri care au 
  anumite locuri amenajate, unde oricine poate merge si o poate face pe 
  oratorul, spunand tot cei trece prin cap, fara a deranja pe 
  cineva.
In opinia mea, liderii sindicali din invatamantul din 
  Romania, sunt astfel de "oratori" de teapa celor de care am amintit mai sus, 
  dar care traiesc destul de bine din cotizatia platita de 
  profesori.
 
e. In ciuda celor aratate 
  mai sus, munca de profesor este o munca foarte stresanta, mai ales pentru 
  profesorii cu mentalitate a la d-ra Cucu, de care, din pacate, invatamantul 
  romanesc nu duce lipsa. 
De la Dumnezeu este 
  lasat ca o femeie sa devina cu adevarat implinita atunci cand devine mama, 
  iar cand, din diferite motive obiective sau subiective, un cadru didactic 
  ajunge fata batrana, in proportie de 80%, aceste persoane au comportamentul 
  d-rei Cucu, pe care Mihail Sebastian il prezinta foarte 
  bine. 
Acum doi, ani la liceul unde am fost 
  amgajat si eu cu jumatate de norma didactica, preda limba franceza o astfel de 
  domnisoara batrana, iar ceea ce-mi spuneau niste elevi de clasa a XII-a ca-i 
  faceau la ora de franceza (si nu cred ca se laudau) era ceva de "cascadorii 
  rasului".  
2. Daca Ion Creanga, Barbu 
  Stefanescu Delavrancea si Mihail Sebestian au descris in opera lor 
  comportamentul unor profesori, in cele ce urmeaza am sa relatez si eu cateva 
  aspecte concrete, traite de  mine, privind comportamentul unor 
  profesori. 
a. Deoarece am considerat 
  NENEGOCIABILA ingineria finaciara de la CUP Focsani prin care, incepand cu 
  anul 2000, s-a calculat gresit pretul mc de apa vandut focsanenilor, dupa 
  ce Justitia subordonata Sistemului din Provincia Europeana Vrancea mi-a 
  desfacut contractul de munca DISCIPLINAR de la ENET prin decizia 619/2006 a 
  Curtii de Apel Galati pe motiv ca mi-am permis sa gandesc, datorita mitului 
  Oprisan, 4(patru) ani am trait din munca de salahor. 
Citind in ziar ca Liceul Pedagocic Focsani scoate la concurs un post de 
  paznic pe perioada determinata, ma inscriu si eu la concurs si castig 
  detasat concursul in fata contracandidatului meu.  
Cum eu, stiindu-ma "dalmatian", am mers la inspectorul sef al IPJ 
  Vrancea, dl. Sandel Doaga, pe care il cunosteam personal deoarece am fost 
  coleg cu sotia Domniei Sale la IRE Focsani, ca sa  obtin o adeverinta 
  provizorie pentru a putea fi paznic, explicandu-i totodata ca, din functia 
  de "paznic" la liceul Pedagogic Focsani, nu vreau sa fac necazuri nici 
  conducerii liceului, nici mie. 
Dl. Sandel Doaga mi-a spus ca, atat cat 
  va fi el seful Politiei Vrancea, nu voi avea parte de nici un fel de provocare 
  si nici nu mi se va intampla nimic. 
Desi anumite barfe 
  au spus ca ar fi fost o interventie la dl Sanel Doaga privind niste controale 
  mai amanuntite privindu-l pe paznicul Liceului Pedagogic Focsani, Ulise Grosu, 
  acest lucru nu s-a concretizat si in practica, deoarece dl. Sandel Doaga 
  si-a respectat intocmai cuvantul data fata de mine. 
In aceste conditii, s-a apelat la serviciile  politrucei Carmina 
  Corbeanu care, in acea perioada, era director la Liceul Pedagogic Focsani din 
  partea PNT-cd Vrancea.
Cu cativa ani inainte de a fi numita politic 
  director la Liceul Pedagogic, politruca Carmina Corbeanu fusese inspector 
  general adjunct  din partea PD Vrancea. 
Respectand intocmai 
  dispozitia primita, politruca Corbeau Carmina impreuna cu celebara Paulina 
  Roscan l-au pontat o zi pe paznicul pe care il inlocuisem eu si care venise 
  sa-si faca lichidarea si asa mi-a fost intrerupt legal contractul de munca 
  pe perioada determinata, pe care-l aveam incheiat cu Liceul Pedagogic, inainte 
  de termen. 
Eu am aflat ulterior de aceasta 
  josnicie a politrucei Carmina Corbeanu si doctoresei Paulina Roscan si, sincer 
  sa fiu, am vrut sa-i platesc pentru aceasta "doctoresei" Paulina Roscan, 
  dar nu am avut cu cine. 
As fi putut colabora cu inspectorul general 
  adjunct al ISJ Vrancea, T Gogancea, care era in divergenta cu d-na Paulina 
  Roscan, dar acesta fiind mult prea profesor, am considerat ca este mai bine 
  sa "las un lup mancat de oaie".
 
b. 
  Gradinita 16 Focsani a scos la concurs postul de administrator, concurs la 
  care m-am inscris si eu, dar surpriza a venit din partea d-nei Micsunica Baciu 
  care, prin reprezentanta Primariei Focsani in comisia de examinare pentru 
  postul de administrator la Gradinta 16-Focsani, a anulat concursul in ziua 
  concursului pe motiv ca bibliografia pentru concurs nu a fost una 
  corecta. 
Intr-o discutie avuta cu d-na 
  Micsunica Baciu, ocazie cu care i-am solicitat sa-mi spuna de ce nu a fost 
  buna bibliografia data pentru sustinerea examenului de administrator la 
  Gradinita 16 Focsani,  nu prea a avut ce sa-mi spuna, decat 
  ca...
 
Legat de acest concurs, imi amintesc 
  ca, atunci, inspector general adjunct la ISJ Vrancea era contaranul meu, prof. 
  Emil Onea si care a vrut sa-mi puna si el o pila la d-na Doina Grigoriu, 
  reprezentanta ISJ Vrancea in comisia de examinare pentru postul de 
  administrator la Gradinita 16 Focsani.
Ofensata de pila prieteneasca pe 
  care a vrut sa mi-o puna inspectorul general adjunct, Emil Onea, d-na Doina 
  Grigoriu a "sters pe jos" cu profesorasul Emil Onea. 
  
 
Copilarind impreuna cu prof. Emil Onea, 
  casele parintilor nostri fiind la circa 150 m una de alta, nu cred ca sunt 
  deloc subiectiv cand spun ca acesta a pus mult suflet in munca lui de profesor 
  de informatica, avand si rezultate remarcabile in acest sens.
In aceste 
  conditii, adesea, cand ma intalnesc cu prof. Emil Onea, nu pot sa nu-l intreb 
  cum este posibil ca d-na Paulina Roscan, care a facut facultatea de 
  informatica la 40 de ani, sa obtina si titlul stiintific de doctor (tema 
  lucrarii de doctorat a d-nei Roscan se pare ca ar fi fost "Automatizari masini 
  grele", iar daca este asa, eu sunt convins ca d-na Roscan nu a vazut in viata 
  ei cum arata o masina grea. Eu nu cred ca d-na Roscan stie sa faca diferenta 
  intre o masina grea si o "masina insarcinata"), iar el sa ramana un simplu 
  profesoras ? 
c. Dupa ce PDL Vrancea a 
  dispus internarea mea fortata la Psihiatrie deoarece mi-am permis sa-i 
  deranjez pe parlamentarii PDL de Vrancea, Sorina Placinta si Razvan Mustea, cu 
  o petitie in care am ridicat probleme de interes public ale focsanenilor pe 
  care ii reprezentau in Parlament, acelasi PDL Vrancea a dispus ca eu sa nu 
  mai pot obtine nici macar un post de profesor suplinitor in invatamantul 
  vrancean.  
Desi eu aveam o relatie amicala cu 
  persoanele aflate la conducerea ISJ Vrancea, acestea au respectat intocmai 
  dispozitia politica primita, cu exceptia d-nei inspector genarl adjunct, 
  Maria Lupu, care si-a permis sa "miste putin in front", dar fara nici un 
  rezultat.  
Modul in care a fost demisa d-na 
  prof. Maria Lupu din functia de inspector general adjunct spune multe 
  despre micimea ca oameni a PDL-istilor care atunci se ocupau de soarta 
  invatamantului din Tara Vrancei.  
Faptul ca 
  d-na prof. Janet Popoiu, care in perioada in care era directorul Casei 
  Corpului Didactic conducea cu o mana forte si CA a ISJ Vrancea din pozitia de 
  membru, spune acum ca nu a stiut nimic despre dispozitia politica a PDL 
  Vrancea ca eu sa nu mai pot ocupa un post de profesor suplinitor in anul 
  scolar 2011-2012, ma amuza. 
Deoarece in 
  cursul lunii noiembrie 2011 a revenit in functia de inspector general la ISJ 
  Vrancea dl. prof Iordache Bostan, i-am amintit acestuia de promisiunea pe 
  care mi-a facut-o privind faptul ca, in ceea ce priveste persoana mea, "nu mai 
  respecta dispozitii politice", iar acesta si-a respectat intocmai cuvantul 
  dat. 
Pentru faptul ca in anul scolar 
  2011-2012 am avut jumatate de norma didactica impotriva dispozitiei politice a 
  PDL Vrancea, am avut parte de o balacarea pe cinste facuta de diversi 
  postaci prin rubrica de comentarii la articole de presa publicate de editiile 
  electronice ale ziarelor mioritice de Vrancea, unde faceam si eu 
  comentarii. 
d. In anul 2011, la 
  coducerea Liceului Marasesti, unde am debutat ca profesor in anul 2010, a fost 
  numita politic, cu complicitatea viceprimarului PD de atunci al orasului 
  Marasesti, actualmente primar PNL al orasului Marasesti, politruca Silvia 
  Oancia. 
Avand si prieteni, nu numai dusmani, 
  vorba unei celebre manele, s-a intervenit si la politruca Silvia Oancia 
  pentru a-mi da niste ore, dar aceasta a dovedit a respecta intocmai dispozitia 
  politica primita de la PDL Vrancea.
 
In opinia 
  mea, Liceul Marasesti a rezistat in perioada postdecembrista datorita 
  sufletului pe care l-a pus prof. Stefan Mocanu, care a fost multi ani 
  directorul acestui liceu. 
Adevaratul caracter 
  al politrucei Silvia Oancia rezulta din faptul ca principala ei grija, dupa ce 
  a ajuns director, a fost sa-l streseze continuu pe prof. Stefan Mocanu, cu 
  consecinte deloc placute pentru acesta. 
In 
  urma cu un an, un articol publicat de presa locala a facut vorbire despre o 
  paruiala dintre doua mame de copii ai Liceului din Marasesti, paruiala care 
  s-ar fi desfasurat in incinta Liceului Marasesti. 
In comentariul facut de mine la respectivul articol, am fost in 
  dezacord cu autorul articolului, care a spus ca elevii Liceului Marasesti ar 
  fi in majoritate tigani (rromi) si nici nu am considrat vinovata conducerea 
  Liceului Marasesti ca cele doua pirande s-au paruit in incinta Liceului 
  Marasesti, dar am amitit ceva si despre directoreasa politruca Sivia 
  Oancia. 
Imi amintesc ca printre comentariile 
  de la respectivul articol era si unul unde se spunea ca "desi directorea 
  Silvia Oancia are coada batrana, are fusta scurta", comentariu care nu mi-a 
  apartinut. 
Anul acesta, incercand sa o mai 
  fac pe profesorul, o anumita persoana mi-a recomandat sa merg la Liceul 
  Marasesti, unde erau niste ore neocupate, lucru pe care l-am si 
  facut.
 
Cand m-a vazut, politruca Silvia 
  Oancia, care stia ca am sa vin sa vorbesc cu ea, m-a asteptat ca "pe o paine 
  calda", iar prima intrebare pe care mi-a pus-o a fost : "Ce ai avut cu fusta 
  mea ?" 
La inceput am fost total naucit de 
  intrebare, dar ulterior mi-am amintit de comentariul de mai sus. 
  Degeaba am incercat eu sa-i explic politrucei Silvia Oancia ca eu imi semnez 
  cu nume si prenume orice comentariu pe care il fac, asumandu-mi ceea ce spun, 
  dar comentariul legat de fusta ei nu-mi apartine. 
Este adevarat ca la acuzatia prin care mi s-a spus "ca chiar daca nu ai 
  facut comentariul, l-ai provocat", m-a bufnit rasul, aspect care a 
  deranjata-o si mai tare pe politruca directoreasa Silvia Oancia, incat  a 
  inceput sa-si piarda controlul, conditie in care am parasit 
  incaperea. 
Oricum, "fusta" directoresei 
  Silvia Oancia mi-a adus aminte de inscenarea cu "atentatul la linistea 
  caminului unei portarese", prin care s-a vrut desfacerea contractului meu 
  de munca de la IRE Focsani, dar mai ales de scena cu o consiliera a d-lui 
  Marian Oprisan, care, fiind "imbracata mai mult dezbracata", a inceput sa se 
  dea cu "fundul de pamant" in holul CJ Vrancea, deoarece nu am vrut sa-i spun 
  Domniei Sale ceea ce as fi vrut sa vorbesc cu d-na Raluca 
  Dan. 
De altfel, eu am mai spus si cu alte 
  ocazii ca il invidiez pe dl. Marian Oprisan pentru "bunaciunile" din jurul 
  Domniei Sale, iar consiliera de care am amitit anterior ar putea fi una 
  dintre acestea.
 
Avand in vedere ca 
  economia de piata se bazeaza si pe motivatia muncii, iar o parte dintre 
  factorii obiectivi ai motivatiei muncii sunt:
 
- 
  un loc de munca sigur;
 
- remuneratie 
  buna; 
- recunoasterea muncii 
  prestate; 
- un bun climat de 
  munca;
 
- protectie a muncii 
  adecvata;
 
- bune posibilitati de 
  promovare,
 
intrebarea care se pune este 
  :
 
In conditiile in care salariul meu de 
  profesor este mai mic decat sporul de "gagica"(haine si hrana) al angajatilor 
  CJ Vrancea, care dintre motivatiile amintite mai sus ii poate stimula pe 
  tineri sa devina profesori ? 
Este stiut ca 
  unul dintre cei mai vechi inspectori din ISJ Vrancea este prof. Ion Ionascu, 
  cu care am fost coleg de liceu si care, intr-o discutie avuta cu mine, era 
  revoltat ca in anumite cometarii la articole de presa postacii spuneau ca 
  "este inspector comunist". 
Cu cateva saptamani in urma, trecand pe la 
  ISJ Vrancea, am trecut si pe la inspectorul Ion Ionascu pentru a-l saluta si, 
  cand l-am vazut cat de preocupat era in realizarea unor situatii, l-am 
  intrebat : 
- "Cum iti explici, Ioane, ca 
  TORTIONARUL Visinescu care a distrus la Ramnicu Sarat o parte dintre reperele 
  morale ale poporului roman din perioada interbelica are o pensie de 6100 
  lei/luna si prof. dr. Al. Pesamosca, care a fost Dumnezeul copiilor din 
  Romania, a avut o pensie de 1000 lei/luna ?" 
La o astfel de intrebare, fostul meu coleg de liceu nu a stiut ce sa-mi 
  raspunda, conditie in care am continuat : 
Iti 
  amintesti de celebrele mitinguri postdecembriste ale muncitorilor de la IMG 
  Bucuresti, unde se striga "Noi muncim, nu gandim"? 
Cum nici la 
  aceasta intrebare nu prea am primit un raspuns clar, am concluzionat ca 
  munca lui respecta intocmai sloganul muncitorilor de la IMG Bucuresti din anul 
  1990, conditie in care apelativul de "inspector comunist" i se potriveste. Cum 
  nici la concluzia mea  inspectorul Ion Ionascu nu a avut replica, 
  singurul lucru pe care l-a putut face a fost sa  
  zambeasca.
 
In conditiile in care 
  :
a. Munca de profesor este NEMOTIVATA ;
b.  
  "Democratia originala" a prins foarte bine la elevi, iar daca in calitate de 
  profesor nu ai "scoala lumii" si elevii ti-au gasit "veriga slaba", stresul 
  trait de astfel de profesori la ore, este unul foarte mare;
c. 
  Romania nu mai are REPERE MORALE, 
 
- o mare parte dintre elevii romani NU sunt MOTIVATI sa 
  invete,  profesorii vor continua sa fie subiect de stiri "picante", iar 
  despre invatamant, in ansamblul lui, se va continua sa se "bata aceeasi apa in 
  piua" ca si pana acum, pentru a se obtine "unt".
Daca avem in vedere ca din 
  Anglia au fost dusi, cu ani in urma, in Australia toti puscariasii si 
  prostituatele si, cu toate acestea, Australia este azi un stat (continent) 
  civilizat, eu cred in maxima mea mioritica, "Asa cum capra desteapta 
  ciobanul, asa si foamea si frigul ii vor destepta pe focsaneni", este posibil 
  sa se aplice si in invatamantul romanesc.
 
20.10.2013                                                                                     
  Ulise Grosu
 
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu