luni, 14 octombrie 2013

FESTIVALUL si FOCSANENII





FESTIVALUL si FOCSANENII
-divertisment si nu prea-
Am citit un articol scris de d-na Alexandra Tataru, care in cateva fraze face o trecere peste ani, de la fetita Alexandra la omul matur Alexandra si constata ca in aceasta Tara a Vrancei, peste care a trecut o "Revolutie", nu s-a intamplat nimic.
Redau articolul d-nei Alexandra Tataru.
"Alexandra Tătaru: “Puţin îngheţ la festival”
Alexandra Tataru la Universitatea din TokyoSunt foarte de acord cu păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor! Toate acestea au rolul păstrării identităţii naţionale, regionale şi locale în contextul globalizării! „October Fest”, spre exemplu, este un tradiţional festival al berii, dar nu ne putem compara cu Germania care nu ţine nicidecum oamenii în frig şi fără apă caldă!
Festivaluri întregi în Italia şi Spania care celebrează vinurile şi producţiile agricole, sunt recunoscute pentru festivalurile lor, dar pardon, nu există motive să nu ieşi acolo la vreun pahar de must sau o bătaie cu roşii printre agitaţii taurine, mai ales că atunci când se întâmplă, este cald şi bine!
Mă întreb dacă banii pentru revelioane şi festivaluri ale vinului mai ţin cont şi de criterii echilibrate social! De ce aş prefera ca „manager de urbă” să aloc 800 de mii pentru un festival stabilit, fără să ţin cont de starea meteo, din care mai mult de jumătate să îi cheltui pe artiştii care se fâţâie pe scenă, care oricum se lăfăie în bani, fără să se ştie că omul simplu, îngheaţă de frig şi aşteaptă pe Dorel să termine lucrările la “marea termoficare”?
De ce trebuie scoşi liceenii de la şcoală pentru o paradă aşa zis tematică, cu trei ore mai devreme şi lăsaţi să îngheţe în frig undeva, pe un bulevard, doar de dragul concursului şi premierii de către nu ştiu cine de la Holograf sau de dragul unei excursii la Parlament?
Păi da, să arătăm că ne pasă de festivaluri şi tradiţii, de parcă ne plăteşte organizatorul medicamentele pentru răceală, din fonduri locale! Ţin minte că ultima dată am îngheţat într’o rochiţică pe un ger de ianuarie pentru ultima filmare la Cântarea României! Ulterior, am zis … Uraaaa… bine că s-a terminat cu şarada! ….
M-am înşelat!"

Presa locala a scris ca atat la evenimentele de la Marasesti, cat si la deschiderea "Festivalului vinului" de anul acesta, auditoriul de baza l-ar fi constituit elevii.
Daca lucrurile stau asa, eu cred ca acei elevi, chiar daca au fost nevoiti sa participe la manifestarile amintite mai sus, au "inmagazinat" cam aceeasi lehamite, si nu este exclus si ura, ca cea de care vorbeste d-na Alexandra Tataru ca ar fi "inmagazinat-o" Domnia Sa cu ocazia unei filmari  la Cantarea Romaniei.
Desi "Festivalul vinului" de anul acesta s-a facut cu mult "tam tam", cheltuindu-se si circa 800 mii lei, la ultima bursa a locurilor de munca organizata de AJOFM Vrancea, nu s-a angajat nici un absolvent de liceu, aspect care ar trebui sa dea serios de gandit autoritatilor din jud. Vrancea.
Pana acum, majoritatea absolventilor de liceu plecau in Occident, cu precadere in Italia si Spania, pentru a-si gasi de munca.
Dar iata ca "eldorado" privind gasirea locurilor de munca in Occident s-a cam terminat, iar noua generatie de tineri, carora Romania nu a fost capabila sa le ofere cu adevarat repere morale, se afla intr-o situatie destul de delicata, in sensul ca :
a. Tara Vrancei nu mai este capabila sa le ofera locuri de munca absolventilor de liceu, deoarece, in cei aproape 24 de ani de "democratie originala", a disparut toata industria;
b. Neavand repere morale adevarate, absolventii de liceu nu au fost determinati sa invete temeinic si deci nu sunt bine pregatiti profesional;
c. Finantarea liceelor tehnologice facandu-se cu bani de la autoritatile locale, de regula nu mai sunt bani pentru  dotarile din aceste licee, autoritatile locale neconsiderand dotarile liceelor o prioritate. Nemaifiind unitati industriale care sa fie interesate sa aiba buni specialisti care sa inlocuiasca personalul care iese la pensie, practica elevilor a ajuns sa se faca mai mult teoretic.
In opinia mea, "economia" Romaniei din ultimii 24 de ani s-a bazat pe "praduiala" muncii poporului roman din perioada celor 50 de ani de comunism, iar in conditiile in care s-a cam terminat de "praduit", o mare parte din asa zisele intreprinderi private, care in fapt au fost niste "capuse" care s-au "hranit de la stat", vor intra in faliment.
Practic, din acest moment va incepe in Romania adevarata criza, deoarece datoria facuta la FMI de catre guvernarile anterioare trebuie returnata, iar Romania nu mai are economie si deci nu are cu ce produce bani pentru a-si returna imprumuturile.
Pe plan local, cel mai edificator exemplu  al dispretului cu care politicienii mioritici de Vrancea i-au trata pe focsaneni este ENET-ul, despre care, in urma cu 7-8 ani, am atentionat in scris autoritatile locale, spunand ca "ENET-ul nu este IAS Cotesti, IAS Marasesti sau IAS Odobesti care sa fie falimentat si cumparat pe bucatele, ci ENET-ul este o gramada de fiare care, prin falimentare, va produce mari probleme sociale".
In calitatea mea de "detinut tehnico-economic de Tara Vrancei", urmaresc cu foarte multa atentie viata politico-sociala din aceasta "Tara a Vrancei", pentru a vedea daca ceea ce am anticipat va fi confirmat de practica si pentru a vedea cine va plati sutele de miliarde lei vechi, rezultate ca prejudiciu, urmare a celor 7(sapte) procese CUP-ENET.
Pentru mine este de neinteles cum Tara Vrancei, care a fost printre ultimile "redute" castigate de comunisti, a ajuns sa fie praduita in totalitate de catre "burghezia proletara" postdecembrista.
Mult timp am considerat ca lasitatea focsanenilor este data de faptul ca "forta conducatoare" a acestui oras a plecat la munca in strainatate, dar este posibil sa ma fi inselat. (Nota: Sociologic, s-a demonstrat ca forta conducatoare a unei natiuni este reprezentata de 20% din populatia respectivei natiuni, compusa din populatia activa cu varsta cuprinsa intre 25 si 55 de ani.)
In ultimul timp, am ajuns la concluzia ca brutalitatea cu care securitatea comunista a invins rezistenta vrancenilor a facut ca FRICA sa "le intre in oase" vrancenilor, iar efectele se vad.
Avand experienta proprie de "lupta" cu "baietii destepti din energie", dar si cu "Sistemul din Provincia Europeana Vrancea", vreau sa vad daca mai dureaza pana cand maxima mea mioritica, "Asa cum capra desteapta ciobanul, asa si foamea si frigul ii vor destepta pe focsaneni", va fi confirmata de practica.

09.10. 2013                                                                                  Ulise Grosu


P.S. Pentru a se vedea ca la "Focsani nu s-a rasturnat caruta cu prosti", asa cum sunt convinsi politicienii mioritici de Vrancea, indiferent de culoarea lor politica, va pun la dispozie si fabula "Hamsterul si babuinul" (fabula de la Focsaine) scrisa de dl. RA(NECURATU') si publicata de Ziarul de Vrancea.

"Hamsterul şi babuinul" (fabulă de La Focşaine)

Publicat de Ziarul de Vrancea 2013-10-10 00:20:00 87 vizualizari 0 comentarii
Dimensiune text: Decrease font Enlarge font
"Hamsterul şi babuinul" (fabulă de La Focşaine)
Un hamster de soi şi anume baron, Ce-şi petrecuse şcoala în gară pe peron, Gândi că e momentul să iasă din banal Şi să se bage-n seamă făcând un festival.
Chemă solişti cu faimă, ciocârlii şi curcani
Şi-i plăti pe măsură cu munţi întregi de bani,
Să lălăie pe-o scenă, să afle şi vecinul,
Ce bine e-n pădure şi cât de dulce-i vinul.
Şi dacă laitmotivul era că-n codru-i vin,
Se gândi să-l invite pe şeful babuin,
Să bea şi el o duşcă şi să se simtă bine,
Iar bonus de la hamster: o baie de mulţime.
Fiind o acţiune de mult timp programată,
Plăti bani ca să fie şi mediatizată.
Un clip de trei secunde îi promova oferta:
Doi castori cu o sticlă spuneau atat: "omerta!"
La ora programată, hop, babuinul vine,
Vinul era-n pahare, dar nu era mulţime.
Hamsterul iute strigă după ciocănitoare,
Care era-n pădure un fel de-nvătătoare:
S-aducă animale, pui de lup şi de urs,
Pe motiv că acolo se face şi-un concurs.
Succesul de mulţime fiind asigurat,
Se scaldă babuinul, frumos, la figurat,
Că de-ar fi fost sudoarea să simtă că îl trece,
S-ar fi spălat la propriu, însă cu apă rece.
Morala-i că degeaba faci baie în mulţime,
Când sunt atâtea lucruri ce put pe lângă tine.
Of,of,măi,măi . . .
R. A.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu